Zilele trecute v-am povestit cum am sunat la BRD ca să aflu contul de utilizator pentru aplicația home banking. Îl foloseam atât de rar încât l-am uitat pur și simplu. Ei bine, surpriza a apărut în momentul în care am sunat la roboțelul lor și am fost nevoit să aștept 31 de minute și 25 de secunde pentru a fi preluat de către un operator. Da fraților, peste jumătate de ceas am fost nevoit să stau să ascult reclamele enervante ale roboțelului cu pricina. Efectiv că mi-a sărit țandăra și a doua zi după amiază m-am dus să închei socotelile cu ei. Luasem un credit de la ei în urmă cu vreo 4 ani și m-am dus fain frumos să fac o plată anticipată. Da, le-am dat toți banii înapoi deși mai aveam vreun an și ceva de plată. Am făcut chestia asta pentru că m-am simțit umilit, am simțit că această bancă nu merită atenție din moment ce își țin clienții prin call center câte jumătate de ceas.
Așa ar trebui să facă toți clienții care se simt bătaia de joc a băncilor, dacă-și permit bineînțeles. Eu aveam ceva bani puși de-o parte și am zis că trebuie neapărat să fac chestia asta. Chiar nu accept să fiu bătaia dejoc a unei instituții căreia i-am dat foarte mulți bani. La ce dobânzi au, aștept și eu un pic de respect din partea lor. Iată respectul de care am avut eu parte, m-au pus să stau la coadă vreo 31 de minute până să vină cineva să vorbească cu mine. Cam așa e în România, băncile te iau cu lugu lugu până semnezi actele, apoi, te țin pe preș la intrare jumătate de ceas dacă cumva, îndrăznești să le bați la ușă din nou în ideea de a solicita ceva gratis.