Am niște oameni pe aici pe la Severin care nu au mai vrut să se ducă an de an la nămol la Techirghiol, au ales să-și construiască o casă la periferia orașului. A fost o alegere bună, de 10 ani au nămolul la poartă, nu mai trebuie să se ducă la băi. Acum, mai în glumă mai în serios, am și eu o întrebare: de ce dracului ți-ai face casă într-o zonă în care nu există asfalt? E vreo chestie cool să ieși din casă în cizme de cauciuc? Sau să nu poată veni absolut nimeni la tine dacă nu-l aștepți în capătul străzii cu mașina ori cu o pereche de cizme din cauciuc?
Și încă o chestie pe care nu o înțeleg. Frate, au trecut 10 ani de când ai terminat casa, ai 20 de vecini pe stradă cu case la fel de mari și cu etaje la fel de multe ca a ta. Chiar așa nu sunteți în stare să puneți mână de la mână să aruncați un asfalt acolo? Sau sunteți genul de oameni care așteptați de la Primărie? Că dacă împarți socoteala la 20 – 30 de oameni, nu mai discutăm despre o sumă așa colosală. Așa am fost băi mereu, fiecare pentru el, niciodată uniți. Rare sunt situațiile în care oamenii se înțeleg de vorbă bună și pun la cale un proiect din care să aibă toată lumea de câștigat. Cum naiba să ai mă casă de sute de mii de euro înfundată de nămoale?
Cred că aici discutăm deja despre prostie. Nu cred că mai este vorba și despre alte elemente în afară de prostia crasă de care dau dovadă unii români. Nu aș putea niciodată să accept ideea că sunt nevoit de 10 ani să intru în curte cu cizme de cauciuc la prima ploaie ceva mai serioasă.