PescarulAm rămas ieri vreun ceas prin Mall-ul din Drobeta Turnu Severin. Am așteptat pe cineva cu care trebuia să mă întâlnesc și omul a cam întârziat. În timpul acesta, mi-am luat fain frumos ceva de mâncare și m-am pus acolo la o măsuță. Am observat că majoritatea copiilor din ziua de azi sunt foarte sălbatici, comparativ cu mine, cu generațiile care au crescut în anii 90.
În spatele meu la o masă niște părinți au adus vreo 4 copii, pe care i-au lăsat să țipe acolo cât puteau ei de tare. La un moment dat am crezut că fac concurs de țipat și chirăit. Părinții lor care erau la pizzeria de vis a vis nimic, muți, niciunul nu le-a atras atenția că nu e ok să țipe în urechile oamenilor din jurul lor. Atunci mi-am dat seama că acesta era și scopul pentru care părinții lor îi aduseseră lângă mine și ei s-au dus la pizzerie, ca să se poată bucura în liniște ieșirea în oraș.
În regulă, ești un părinte care știe că al lui copil țipă și se agită ca sifonul atunci când e lăsat printre alți copii. Pana mea, până la urmă e normal ca cei mici să se agite și să fie niște saci plini cu energie, dar uneori ar fi normal să realizezi că sunt deranjanți. Nu suntem sălbatici, nu suntem singuri pe câmp, suntem oameni care trăim într-o societate destul de aglomerată.
Alături, lângă masa cu pricina, niște părinți aduseseră un băiețel de vreo 2 ani să-l dea cu acele elicoptere/mașinuțe specifice Mall-urilor. Frate, cum dădea cu picioarele în mașinuțele acelea așa dădea, se zguduia Mall-ul din temelii, nu alta. Părinții lui nimic, lor li se părea ceva normal…
Bunul simț ar trebui să fie ceva învățat în cei 7 ani de-acasă dar din păcate, observ că părinții moderni nu au nicio treabă cu educația copiilor. Îi lasă să facă absolut ce vor, să țipe, să se tăvălească pe jos, etc… Ciudate vremuri mai trăim, fraților.
