Pescarul
Am mai discutat noi despre mitul meseriașului român, apărut începând cu anii 90, însă în ziua de azi e prea de tot ce se întâmplă. Românul e zidar dacă merge zidăria, zugrav dacă merge zugrăveala dar nu știe nici una din meserii. Cum e mă posibil să avem atâta tupeu nesimțit? Cum e mă posibil să avem atâta lene și delăsare încât să nu fim în stare să învățăm o meserie până la 30 de ani?
Românul se adaptează, e ca gândacul, ca țiganul. Țiganul dacă azi merge varza vinde varză, dacă mâine merge cartoful vinde cartofi. Românul dacă azi merge zidăria e zidar, dacă mâine merge mecanica auto este mecanic auto și așa mai departe. Românul se pliază pe meseria mai bănoasă dacă iasă banul, nu contează că habar nu are să o practice. Cred că mulți ar fi în stare să se dea și medici doar doar să ia mai mulți bani.
Nu știu frate, parcă ne-a luat mințile banul acesta. În loc să ne așezăm pe o meserie care ne place, o schimbăm în funcție de direcția din care bate briza banului. Nu e posibil să ajungi la 30 de ani și să fi practicat 5 meserii, dar să nu te pricepi la absolut nici una.
Ne mutăm așa după cum iasă banul, e incredibil. Când o să ajungem și noi precum nemții, să învățăm o singură meserie toată viața pe care să o perfecționăm cu trecerea timpului și care să ne scoată la pensie?
Păi ați văzut voi așa ceva la nemți, mecanicul auto să dea cu trafaletul sau chestii de genul? Niciodată… Acolo fiecare are meseria lui pe care o perfecționează constant, nu contează că una e mai bănoasă ca cealaltă, nu contează că vecinul face mai mulți bani…
