Nu știu voi, însă eu unul am simțit că mor ieri de cald. M-am mai îmbrăcat și ca Baba Dochia, cu 10 cojoace pe mine, am zis că deh, e vremea schimbătoare și că dacă plec dezbrăcat pe stradă am șanse destul de mari să mă îmbolnăvesc. Ei bine, când am ieșit din casă a fost cum a fost, nu am simțit mare lucru. Circul a început când soarele s-a încins pe haine, pe pantaloni. Cred că a fost una dintre cele mai grele zile de primăvară pe care le-am avut vreodată. Dacă era să dau jos de pe mine toate hainele până la tricou, păi cred că aveam nevoie de o roabă să le duc acasă.
29 de grade fraților pe 22 martie, atât arăta ceasul din centrul orașului, de la hotelul Traian, ceas care avea încorporat și un termometru pe care un întreg oraș îl știe de bun. Adevărul este că mereu comparam temperaturile lui cu cele indicate de mașina mea și de cele mai multe ori erau destul de apropiate, +/- un grad sau două. Sunt tare curios ce se va întâmpla peste vreo trei luni când chiar o să fie vară în toată regula. Am impresia că o să avem temperaturile dracilor pe vară.
Mă aștept așadar și mă pregătesc pentru o vară incendiară la propriu, numai bine până vine canicula poate reușesc să-mi găsesc și eu o mașină cu aer condiționat, că de când tot caut, majoritatea care-mi plac sunt cam deficitare la capitolul opțiuni. Nu am înțeles niciodată de ce oamenii aduc din străinătate mașini fără aer condiționat într-o țară în care pe timp de vară temperatura la umbră ajunge la 40 de grade Celsius iar în mașina care stă în soare ajunge la 60 – 70 de grade Celsius.