Am observat un lucru destul de ciudat la cei care pleaca la munca sau la studii in strainatate si anume faptul ca nu se pot adapta si integra in societatea respectiva fie ca discutam despre tari precum SUA, Franta, Italia, etc. Se intampla asta din doua motive cred, dupa cum urmeaza:
- Romanii nu se identifica cu tara respectiva si nu o identifica drept tara in care isi vor petrece restul vietii. Ei sunt acolo sa munceasca si sa invete, asteptand sa vina vacantele si concediile ca sa vina in tara unde se pot da mari cu banii castigati acolo.
- Nu sunt capabili sa socializeze. Prefera sa stea in coltul lor unde se intretin cu semeni de-ai lor, plecati de asemenea la studii sau munca. Ei cu ai lor, noi cu ai nostri cum s-ar zice…
Mie mi se pare ridicol sa fii plecat de exemplu in SUA sau Anglia si sa nu ai nici un prieten strain, de ani de zile de cand esti acolo sa pui poze numai cu romani si cu prieteni pe care deja ii cunosteai cand ai ajuns in tara respectiva. De ce trebuie sa fie asa?
Probabil nu suntem in stare sa ne adaptam unei civilizatii straine si ne multumim sa ne facem prieteni cu care ne vorbesc aceeasi limba. Poate ca ne simtim stangaci si marginalizati desi nimeni nu ne spune nimic. Poate ca e mai simplu asa… Sa ne facem prieteni tot romani sau sa umblam cu cei cu care am plecat la munca.
De ce alegem intotdeauna solutia cea mai simpla? Nu cred ca as putea sa raspund vreodata la intrebarea asta. Ma depaseste si cred ca ar trebui sa analizam mai in detaliu ce se intampla.